Editura Serafica

Scurt istoric

     Chiar dacă scrierile părinţilor franciscani de pe meleagurile moldave se pierd în negura vremii, prima atestare istorică a tipografiei şi, apoi, a Editurii Serafica o găsim în revista populară catolică Viaţa, din ianuarie 1924, pag. 1: „…Pruncuşorul Isus, ca s’o spunem deschis, ne-a hărăzit de Naşterea sa c’o maşină tipografică proprie, înzestrată cu toate cele trebuincioase pentru a putea tipări pe viitor nu numai revista noastră, ci şi multe alte cărţi şi broşuri bune şi folositoare ce aşteaptă să vadă lumina.
     A avea o tipografie mare în aceste timpuri grele, nu e oare o adevărată surpriză? Nu vă tresare şi vouă inima de bucurie, scumpi cititori, când vă gândiţi că aceasta e întâia tipografie catolică din vechiul regat?
     Nouă nu ne vine a crede ochilor proprii, când am văzut în casă această maşină şi nu ştim la cine să mulţumim mai întâiu: Inimii prea sfinte a lui Isus, căci maşina ne-a sosit tocmai în întâia Vineri din Decembrie; ori Mariei Neprihănite, căci în acea zi era împreună şi ajunul Zămislirii Neprihănite a Maicii Domnului; ori, în fine, Părintelui nostru Serafic, care a vroit ca fiii săi, lucrători de veacuri şi cu scrisul şi cu cuvântul pe aceste plaiuri, să aibă în fine o tipografie în mijlocul poporului şi pe calea tipăritului”.
     Din aceste fraze ne putem da seama de strădania părinţilor franciscani din Moldova de a avea propria tipografie şi editură care să contribuie la cultivarea culturii catolice în rândul populaţiei de la oraşe şi sate, şi care să poarte denumirea de „Editura Serafica”, nume ce şi l-a păstrat până în anul 1948. De la această dată cunoaştem cu toţii vitregiile vremii: tipografia dispare pe traseul Roman-Beiuş, iar editura este închisă prin hotărâre guvernamentală.
     În acest sens pot fi individualizate 4 mari perioade de presă scrisă în cadrul Bisericii Romano-Catolice din Moldova:

A. Până la înfiinţarea Provinciei (1644-1887)

• au fost scoase la lumină 19 publicaţii;

B. După înfiinţarea Provinciei (1902-1947)

• - au fost scoase la lumină cărţi şi reviste, ajungându-se la un număr de 18 publicaţii;

C. Perioada comunismului (1948-1989)

• tipografia şi editura au fost confiscate şi desfiinţate;

D. După căderea comunismului, din 1991 până în prezent, s-au retipărit şi tipărit 96 de publicaţii.

În cadrul editurii Serafica putem distinge trei perioade:

      1) Perioada dintre anii 1924-1947, când au fost tipărite circa 80 de publicaţii;

   2) Perioada comunismului (1948-1989), când tipografia şi editura îşi încetează activitatea datorită regimului politic instalat la putere;

    3) Perioada de după căderea comunismului, când Editura îşi reia activitatea prin iniţiativa Superiorului Fraţilor Minori Conventuali din România.
În anul 1991, în condiţii grele şi rudimentare, s-a reluat retipărirea şi tipărirea cărţilor, continuând-se astfel apostolatul asumat de Editura Serafica.
De menţionat faptul că, după anul 1990, tipărirea cărţilor s-a făcut din nou sub denumirea Editura Serafica, iar din noiembrie 2002 această editură primeşte ISBN de la Biblioteca Naţională a României urmând să fie trecută pe lista editurilor acreditate definitiv de CNCSIS din Bucureşti.
În momentul de faţă Editura Serafica îşi desfăşoară activitatea, chiar dacă Provincia noastră nu se află în posesia unei tipografii proprii, tipografie pe care dorim să o avem cât mai curând.

     Actualmente responsabilii Editurii Serafica sunt:

- Fr. Pal Maximilian, director;
- Fr. Avarvarei Daniel-Eugen, Fr. Bîlha Marius şi Fr. Iacob Fabian, cenzori;
- Fr. Rîtan Daniel,  administrator şi responsabil finanţe.

Fr. Maximilian Pal.